Copii - doza ta zilnică de bună dispoziție

Copii nu sunt alt ceva decât niște magicieni mici, ce izbutesc să ascundă în ei un întreg univers, plin de dragoste nemărginită, sinceritate, bucurie și ingeniozitate pe alocuri cam poznașă. Ne fascinează, căci sunt omuleții cei mai adorabili, imprevizibili și hazlii, dar mai cu seamă, ei sunt cei mai creativi și originali în felul lor de a percepe viața și procesele acesteia. Un copil, în comparație cu un adult, nu îți va răspunde la o întrebare conform unei logice standarte, nu, căci ei au propria lor logică, propriile teorii ale existenței. Copiii găsesc de toate în nimic, în timp ce adulții, nimic în toate.

Astăzi descoperim universul Natei, o mică prințesă, așa cum îi place să fie numită, de 5 anișori, care ne îndeamnă să vedem lucrurile altfel.

1.      Ce este Paștele?

Hmm... Sărbătoare! O sărbătoare când e frumos afară și bunica face ouă roșii și pîine dulce cu poamă uscată și multă, multă mâncare și mănânci repede. Și iepurașul aduce la copii cuminți ouă de ciocolată. Și ne ducem la biserică.

2.      Cine este Dumnezeu?

Un nene înalt, cu barbă albă, lungă. Dar nu-i bătrân tare, e frumos. Și stă așezat pe un scaun frumos, cu soare. El ne dă nouă mâncare și soare.

3.      De ce băieții nu poartă cercei?

Băieții nu au voie să poarte cercei, doar femeile au voie să poarte cercei, că așa vrea miliția. Miliția nu vrea ca băieții să fie mai frumoși ca fetițile.

4.      De ce sunt fetițele mai frumoase ca baieții?

Ele au codițe colorate și ochi albaștri. Și ele au rochițe care se învârtesc, da baieții nu au. Și fetițele dau jucăriile lor lu alții, da băieții nu dau, eu am cerut și nu mi-au dat, îs răi și vorbesc prostii.

Interviu cu solista "London"

    Fiind jurnalist în anul I am avut de făcut practica de vară la o revistă, şi norocul mi-a surîs să lucrez alături de revista "Mireasa". Unul din task-urile mele din partea redacţie a fost să iau un interviu de la o vedetă din MD, care cîntă la nunţi, alegerea mea a căzut pe frumoasa solistă a trupei "London" Ana Danilescu, şi iată ce mi s-a primit. 
   Formaţia London sa lansat acum 7 ani în industria muzicală de la noi şi încearcă să aducă ceva nou în show-biz-ul autohton. În anul 2010 proiectul LONDON revine în prim planul muzicii autohtone cu o nouă solistă. Este vorba de Ana Dănilescu, de 24 ani, selectată de producători să o înlocuiască pe ex-vocalista Tony, care a părăsit anterior trupa din motive personale. Pe lîngă muzică, Ana a făcut  facultatea de Jurnalism a Universității Libere Internaționale din Moldova. Sandu este mulțumit de noua sa parteneră de scenă și crede că vor face un tandem foarte bun.

  -Ana, vorbeşte-ne un pic despre pasiunea ta pentru muzică, la ce vîrstă a apărut?
  -Nu pot defeni muzica ca pe o pasiune, pasiunea  este tendința nestăpânită însoțită de o preocupare excesivă și obsedantă pentru satisfacerea unor dorințe, ceea ce nu pot spune că asta m-ar fi motivat, muzica pentru mine înseamnă mult mai mult , este un melanj din care este alcătuită viaţa mea, care a început  din fragedă copilărie, tatăl meu fiind dascălul şi profetul  vocaţiei mele .

-Spune-ne cîte ceva despre cum şi cînd ai inceput să cucereşti scena cu trupa "London"?
   -În muzică o jumătate de viaţă îţi faci un nume după care dacă ai noroc numele îţi face cealaltă jumătate de viaţă.Deocamdată e greu să vorbim de o cariera în Moldova, fiindcă aici acest cuvînt reflectă alt ceva, iar banii sunt cei care îţi dictează ritmul vieţii. Muzica nu are o definiţie anume, fiecare persoană îi dă muzicii propria definiţie, trupa London mi-a oferit această şansă, ea a fost şi rămîne un vis naiv şi copilăresc devenit ca prin minune realitate, iar sa poţi visa nu e pacat.:)
  
-Cît de des obişnuieşti să accepţi invitaţii de a cînta la nunţi?
 -Nunţile sunt o bună remunerare materială, deci accept cu drag cîte invitaţii pot. Nu o să credeţi însă asta mi-a devenit meserie de la 13 ani, iar prima mea practică a fost , după cîte îmi aduc eu aminte acompaniind-o la clapă pe regretata Maria Iovu,  cu piesa „Mai ţii minte măi Dragă Marie”, fiind pe atunci elevă la şcoala „Eugen Doga”.

  -Cum au fost nunţile la care ai cîntat?
 -Cum sunt toate nunţile în Moldova, unicale după alaiul şi datinile păstrate  ...  mişcătoare  şi lungi ...

  -Ce cîntece interpretezi la nunţi?
 -Toate genurile, de la populare pînă la piesele anilor  ’60-’80 , care apropo sunt un must be la nunţile noastre, spre marea fericire a noastră avem un evantai folcloric bine păstrat şi bogat, cu care trebuie să ne mîndrim şi să-l transmitem de la o generaţie la alta, dacă ar fi să delimitez un gen de muzica care m-ar defini aş spune că e muzica noastră populară, mi-a intrat în vene de mică, pe cînd tatăl meu activa în orchestra ,, Busuioc Moldovenesc’’ eu fiind spectatorul nelipsit la orice concert.

  -Cum trebuie sa fie un mire ideal în ziua de azi?
 -Noţiunea de ideal există prin prisma propriei imaginaţii, după părerea mea oameni perfecţi nu există, poate sun naivă însă cred în carmă şi în oameni predestinaţi unui altuia, iată de ce fiecare mire este un ideal pentru mireasa sa.

 -Ce mesaj le-ai transmite cititoarelor revistei "Mireasa"?
   -Vechii greci spuneau că la început bărbatul şi femeia formau o singură sferă, dar zeii temîndu-se ca o asemeanea perfecţiune a formei ar putea sa le ia locul, au despicat toate sferele în două şi le-au aruncat pe Pamînt. De atunci fiecare jumatate îşi caută cealaltă jumătate. Voi v-aţi găsit-o deja. Felicitări!